Larvele de insecte, o soluție pentru hrănirea populației în creștere a planetei și pentru combaterea încălzirii globale

0

Atracția de a-ți scufunda mâna într-un maldăr adânc de viermi, pulsând ritmic, poate fi greu de înțeles. Dar senzația este unică din punct de vedere tactil, deloc neplăcută, atunci când mii de larve moi și durdulii, fiecare de mărimea unui bob de orez, se zvârcolesc pe piele.

Pentru Lauren Taranow și angajații săi este doar o altă zi la lucru.

Doamna Taranow este președinta companiei Symton BSF, unde larve de muște din specia Hermetia Illucens sunt crescute, recoltate și vândute ca hrană pentru animale de companie exotice, cum ar fi șopârle, păsări, sau chiar arici. „Ferma de viermi”, așa cum o numește ea, face parte dintr-o industrie în creștere, una cu potențialul de a revoluționa modul în care este hrănită omenirea. Acest lucru este posibil datorită faptului că acest tip de larvă are abilitatea remarcabilă de a transforma aproape orice fel de deșeuri organice – resturi de mâncare, gunoi de grajd, chiar și alge toxice – în proteine ​​de înaltă calitate, generând o amprentă de carbon mai mică decât cea pe care o găsește.

Într-un an, un singur acru [un acru echivalează cu aprox. 4047 m2, n.trad.] de astfel de larve poate produce mai multă proteină decât 3000 acri de bovine, sau 130 hectare de soia. Un astfel de randament, combinat cu nevoia de a găsi proteine ​​ieftine și fiabile pentru o populație globală proiectată să crească cu 30%, la 9,8 miliarde până în 2050, reprezintă o mare oportunitate pentru folosirea acestor larve.

Organizația Națiunilor Unite, care avertizează deja că dietele bogate în carne nu pot fi menținute pe termen lung, încurajează guvernele și firmele private să își îndrepte atenția către insecte, pentru a satisface nevoia de proteine a planetei.

Cei care au văzut cer pot face aceste larve vorbesc adesea despre ele la superlativ.
Jeff Tomberlin, profesor de entomologie la Universitatea Texas A & M, a declarat că industria larvelor și insectelor ar putea „salva vieți, stabiliza economii, crea locuri de muncă și proteja mediul”.

„Nu există niciun motiv pentru care să nu facem acest lucru pe o anumită scară, în întreaga lume”, a spus el.

Entomologii cunosc de zeci de ani potențialul larvelor de Hermetia Illucens. Cercetătorii au propus utilizarea acestora pentru a transforma gunoiul de grajd în proteine ​​încă din anii 1970. Dar cultivarea lor într-o manieră care să se apropie de o anvergură comercială părea imposibilă: nimeni nu știa cum să le determine, în mod fiabil, pe muște să se împerecheze și să depună ouă în captivitate.

Acest lucru s-a schimbat în 2002, după publicarea unei lucrări a lui Tomberlin, a consilierului său D. Craig Sheppard și a altora, care descriu un sistem de creștere a insectelor în captivitate. Cheia, au descoperit ei, constă în găsirea unei combinații optime de temperatură, umiditate și, mai ales, iluminare pentru a stimula înmulțirea muștelor.

Înainte de apariția acelui articol „oamenii credeau că suntem nebuni” pentru că încercăm să creștem muște, a spus Tomberlin. Faptul că tehnologia de a cultiva în mod corespunzător colonii de muște nici nu exista în urmă cu 20 de ani subliniază cât de nouă este această industrie, a adăugat el.

O larvă poate consuma de două ori greutatea sa în alimente în fiecare zi. În intervalul de 14 zile de la nou-născut la pupă, o singură larvă ajunge la 1 inci [aproximativ 2,5 cm, n.trad.] lungime și crește în greutate cu un factor de 10.000. Este o evoluție similară cu aceea a unui copil de 3,5 kg ajungând în greutate la gabaritul unei balene de 40 de tone. Larva se hrănește copios în acest interval de timp, pentru a stoca nutrienți pentru durata lor de viață de două săptămâni până la stadiul de adult, când de obicei nu mănâncă mai nimic.

Larvele de la Evo se hrănesc cu cereale uzate de la câteva distilerii din Texas, aproximativ 15 tone lunar.

Utilizarea larvelor pe scară largă, pentru a elimina deșeurile alimentare, ar putea fi un factor ecologic important. Un raport al ONU din 2011 detaliază modul în care alimentele putrezite emit milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă, reprezentând aproximativ 7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Dar, când viermii consumă deșeurile alimentare, ei preiau acel carbon.

Sheppard, consilierul lui Tomberlin, a descoperit că această larvă are un conținut de calciu extrem de ridicat – de 50 de ori mai mult pe gram decât viermii obișnuiți și greierii. În 2006 el a obținut o marcă comercială pentru a folosi larvele acestor muște drept hrană pentru șopârle și alte reptile. Curând după aceea, alte companii mai binecunoscute de hrană pentru animale au intrat pe piață cu mărcile lor proprii de alimentație bazată pe aceste muște.

Conform diverselor evaluări, un acru de teren utilizat pentru a crește Hermetia Illucens poate produce mai mult de 59 tone de proteine ​​anual. Această producție este cu câteva ordine de mărime superioară față de producția de proteină pe acru de teren a bovinelor (aproximativ 18 kilograme), soia (431 kg) sau a puilor de găină (818 kg).

Utilizarea hranei bazată pe aceste larve, pentru pești și păsări de curte, a fost aprobată în 2018. EnviroFlight și alte companii, precum Enterra în Canada și Protix din Uniunea Europeană, lucrează pentru a obține aprobarea pentru utilizarea acestor larve în hrana altor animale, cum ar fi porci, pisici și cîini.

„Furajarea cu proteină de insecte poate fi o soluție și o sursă regenerabilă de proteine ​​care să hrănească peștii și, în cele din urmă, lumea”, a declarat Maye Walraven, directorul departamentului de dezvoltare a afacerilor din cadrul firmei InnovaFeed.

ONU este de acord: într-un raport din 2013 a prognozat că creșterea de insecte la scară industrială ar trebui să joace un rol cheie – atât ca hrană pentru animale, cât și pentru oameni – dacă ne dorim ca lumea să fie hrănită durabil în deceniile următoare.


SURSA icon-caret-right   National Post

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here