Gheața din Groenlanda

0

Danemarca este încântătoare în zilele noastre. În schimb, ceva este putred acum în Groenlanda. Se topește 280 la sută.

În ziua de 16 iunie ziarul Adevărul titra „Groenlanda a pierdut 40% din gheaţa sa într-o singură zi”. Din știre aflăm că „Groenlanda a rămas joi fără 2 miliarde de tone de gheaţă”.

După șapte săptămâni, pe 6 august, Digi24 a anunțat „12 miliarde de tone de gheață topită în 24 de ore”. Înspăimântător. Gheața ca gheața, dar încălzirea globală a dat și matematica în întregime peste cap.

Cea mai simplă cale de a afla câtă gheață s-a topit în Groenlanda cumulat, în două zile din iunie și august, este de a pune la lucru regula de trei simplă.

2 miliarde …… 40%
12 miliarde …. X

Rezultă un X în valoare de 240%, reprezentând procentajul de gheață topită într-o singură zi de august. Așadar Groenlanda a pierdut într-un interval de 48 ore, repartizat parțial în iunie și restul în august, un total de 280% din cantitatea sa de gheață.

Astfel ne dăm seama că marele nostru dramaturg este și matematicianul preferat al redacțiilor de presă românești. Formula „steagurile lui Pristanda” și-a găsit o întrebuințare originală la determinarea ratei de topire a ghețurilor de peste mări și țări.

Păcat că doamna Ecaterina Andronescu nu mai este ministru la învățământ, ar fi putut introduce o materie nouă în programa școlară pentru clasele medii: modelări matematice ale climei pentru cei care vor lucra în presă.

Cele 14 miliarde tone de gheață topite pe parcursul a două zile, în această vară, reprezintă o cantitate impresionantă, fără îndoială. Oricine ar fi alarmat. De aceea este utilă o privire mai de ansamblu, care să răspundă la întrebarea „care este tendința observată pe parcursul timpului”?

Iată un grafic care prezintă evoluția masei totale de gheață din Groenlanda începând din 1971-1972 până în 2017-2018 (este intervalul de timp în care s-au făcut observații mai riguroase):

Se observă o scădere medie graduală până în 2001, apoi o scădere medie mai accentuată până în 2011, iar din acel an până în prezent o creștere medie semnificativă. Pe ansamblu, în intervalul de 30 ani cuprins în perioada 1981 – 2010 s-a înregistrat o pierdere de 103 miliarde tone de gheață.

Și aceasta este o cantitate enormă, dar adevărata semnificație poate fi apreciată numai prin raport la cantitatea totală de gheață și zăpadă din Groenlanda. Groenlanda este acoperită de 2,6E+15 (2.600.000.000.000.000) tone de apă sub formă de gheață și zăpadă.

Să presupunem că Groenlanda ar pierde, de acum înainte, 103 miliarde tone de gheață în fiecare an (așadar cantitatea topită într-un interval de trei decenii extrapolată anual în viitor): ar fi nevoie de aproximativ 12.500 ani pentru dispariția a jumătate din cantitatea de gheață din prezent.

O altă modalitate de a vizualiza pierderile de gheață din Groenlanda, pe parcursul aceluiași interval de timp 1970/71 – 2017/18, este oferită de un grafic al pierderilor anuale cumulative:

Este o modalitate de reprezentare și este modalitatea de prezentare preferată a disperaților climatici, deoarece produce impresia dispariției iminente a gheții din Groenlanda.

Pe de altă parte există și un alt gen de grafic care, în loc să scoată în evidență anomaliile anuale sau cumulative, arată fluctuațiile raportate la masa totală a stratului de gheață:

Acest gen de grafic pornește de la cele 2,6E+15 tone de gheață din Groenlanda și afișează schimbările în timp raportate la această cantitate. Surpriză: nu mai avem de a face cu un cataclism iminent, variațiile anuale sunt neglijabile atunci când avem în vedere întreaga masă de gheață a Groenlandei.

Întrebare de final: câți dintre dumneavoastră ați fost informați de presa românească despre faptul că în luna martie a acestui an a fost raportată creșterea substanțială în mărime a unui ghețar major din Groenlanda, după o perioadă de contracție?

Un ghețar major din Groenlanda, care se micșora într-unul din cele mai accelerate ritmuri de pe planetă, crește din nou. Aceasta este concluzia unui nou studiu întreprins de NASA.

Ghețarul Jakobshavn se retrăsese, în 2012, cu 3 kilometri și se subțiase cu aproape 40 de metri. Dar apoi, conform unui studiu publicat luni în revista Nature Geoscience, a început să se mărească din nou, cu aproximativ aceeași rată în ultimii doi ani.

Big U-turn: Key melting Greenland glacier is growing again

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here