Îngrijorări după numirea a 13 cardinali noi de către papa Francisc

1
Arhiepiscopul Matteo Zuppi

Papa Francisc a numit duminica trecută 13 noi cardinali, printre care un arhiepiscop spaniol însărcinat cu punerea în aplicare a controversatului document Abu Dhabi, un prelat portughez care a susținut deschis „cea mai radicală călugăriță a Europei” și un episcop italian care a fost lăudat de părintele James Martin pentru sprijinul acordat catolicilor „LGBT”.

Noii cardinali, dintre care 10 vor fi eligibili pentru a vota într-un viitor conclav, vor primi pălăriile roșii cu ocazia unui Consistoriu uzual (o ședință oficială a Colegiului Cardinalilor convocată de Papa) pe 5 octombrie, în ajunul sinodului din octombrie 6-27 dedicat Amazonului.

În timp ce unii observatori consideră alegerile papei Francisc ca fiind în concordanță cu dorința sa de a veni în întâmpinarea celor marginalizați și de a ridica lumea în curs de dezvoltare, alții consideră numirile drept „cel mai liberal grup asamblat vreodată”.

Lista noilor cardinali ai Papei Francisc îl include pe arhiepiscopul Matteo Zuppi. Papa Francisc l-a numit pe Zuppi, în 2015, drept succesor al cardinalului Carlo Caffarra în funcția de arhiepiscop al Bologniei. Potrivit lui Aldo Maria Valli, un vaticanist veteran din Italia, arhiepiscopul Zuppi este „foarte popular la Vatican”. El are legături strânse cu comunitatea Sant’Egidio și a servit ca preot paroh la parohia Santa Maria din Roma în perioada 1981-2010, iar apoi ca eclesiastic general pentru comunitate. Papa Benedict al XVI-lea l-a numit episcop auxiliar al Romei în 2012.

Edward Pentin, reporter pe lângă Vatican, menționează într-un articol care îi descrie pe noii cardinali că Matteo Zuppi este „cunoscut drept un ‘preot al străzilor’ datorită deschiderii sale față de bătrâni, imigranți, țigani și dependenții de droguri”. El a participat și la “inițiativele de pace ale Sant’Egidio în Africa, în special la medierile pentru eliberarea misionarilor răpiți și la acordul de pace negociat cu succes în Mozambic și Burundi, în colaborare cu Nelson Mandela.”

Valli adaugă că el este și un „suporter puternic în favoarea primirii de migranți”, o temă care a fost o prioritate majoră a Papei Francisc. În timpul vizitei papei la Bologna în urmă cu doi ani, arhiepiscopul Zuppi a transformat o biserică romano-catolică locală veche „într-un mare restaurant” unde a găzduit un prânz pentru Papa împreună cu săracii din oraș. Stânga politică din Italia s-a bucurat de vestea că arhiepiscopului Zuppi i se va înmâna pălăria roșie, anunțând: „Avem un cardinal!”

Arhiepiscopul Zuppi a atras cea mai mare controversă atunci când a scris prefața la ediția italiană a cărții părintelui iezuit James Building, Building a Bridge. Potrivit revistei American Magazine, cartea susține o „nouă atitudine pastorală față de catolicii LGBT”. Părintele Martin a declarat pe Twitter, în urma anunțului Papei:

Cu toate acestea, potrivit lui Pentin, susținătorii arhiepiscopului Zuppi „au declarat publicației Registrul Național Catolic că poziția sa este mai nuanțată decât așa cum este descrisă de părintele Martin… și că, în timp ce arhiepiscopul solicită o abordare pastorală mai simțitoare în prefața sa, el reafirmă învățăturile Bisericii cu privire la această problemă și numește grupurile de informare catolică, cum ar fi ‘Curajul’, drept ‘instructive’.”

Blogul tradiționalist italian „Messa in Latina” a menționat, de asemenea în apărarea arhiepiscopului Zuppi, faptul că acesta „a celebrat întotdeauna, când i-a fost solicitat, Liturghia Tridentină”.

Papa l-a numit cardinal și pe arhiepiscopul José Tolentino de Mendonça, arhivar și bibliotecar al Sfintei Biserici Romane din iunie 2018. Potrivit lui Pentin, prelatul portughez a avut „o ascensiune meteorică”. El a fost „practic necunoscut în afara Portugaliei, până când Papa l-a desemnat drept predicator la sediul unde s-a retras pentru postul mare al Paștelui de anul trecut”, scrie Pentin. Arhiepiscopul, în vârstă de 74 ani și care deține un doctorat în teologie biblică, a fost numit în trecut consultant al Consiliului Pontifical al Culturii și apoi, la scurt timp, a fost înălțat la rangul de arhiepiscop.

Arhiepiscopul Tolentino de Mendonça este de asemenea o figură extrem de controversată, după ce a scris introducerea la o carte despre teologia feministă al cărei autor este sora benedictină Maria Teresa Forcades. Numită de către BBC „cea mai radicală călugăriță a Europei”, sora Forcades este cunoscută pentru promovarea „teologiei queer”, pentru susținerea avortului și a mijloacelor de contracepție. De asemenea ea pledează pentru hirotonisirea femeilor. Strident anticapitalistă, ea a fost descrisă de ziarul The Guardian drept „unul dintre cei mai expliciți… lideri de Stânga din sudul Europei.” Forcades a primit în 2015 permisiunea superiorului ei și a Sfântului Scaun de a renunța la veșmintele de călugăriță pentru a intra pe tărâmul politic și a conduce mișcarea Constituent Procés.

În introducerea la cartea ei, pe atunci părintele Tolentino de Mendonça a subliniat că apostolatul lui Forcades trebuie avut în vedere ca model pentru „eliberarea” creștinismului de legăturile dogmatice cu trecutul și prezentul. Meritul sorei Forcades, a accentuat Tolentino de Mendonça, este de „a sublinia importanța unei moralități a relațiilor care nu are reguli rigide și codificate”.

O altă numire este accea a lui Miguel Angel Ayuso Guixot, arhiepiscop din Sevilla în vârstă de 67 ani, membru al congregației Missionarii Comboniani Cordis Iesu care a ocupat funcția de președinte al Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios din mai 2019. Numit în dicasteriu de Papa Benedict al XVI-lea în 2012, arhiepiscopul Ayuso Guixot vorbește mai multe limbi, inclusiv araba.

Înainte de numirea sa în funcția de șef al consiliului pontifical, arhiepiscopul Guixot a ocupat funcția de președinte al Institutului Pontifical pentru Studii Arabe și Islamice din Roma. În acest rol el a fost responsabil de supravegherea dialogului dintre Vatican și prestigioasa moschee și universitate Al-Azhar din Egipt, considerată Vaticanul lumii islamice sunnite. Arhiepiscopul Ayuso a jucat un rol esențial în întocmirea „Documentului despre fraternitatea umană pentru pacea mondială și conviețuire”, semnat la începutul lunii februarie în Abu Dhabi de către papa Francisc și șeicul Ahmed el-Tayeb, marele imam al moscheii Al-Azhar.

Documentul a stârnit o controversă considerabilă, deoarece a afirmat că „diversitatea religiilor” este „voită de Dumnezeu”. În ciuda apelului de săptămâna trecută al episcopului Athanasius Schneider către Papa Francisc, de a corecta oficial textul, Vaticanul a anunțat că un „Comitet Superior” a fost înființat în Emiratele Arabe Unite pentru implementarea documentului necorectat. Comitetul este format din șapte membri catolici și musulmani. Din comitet fac parte și părintele Yoannis Lahzi Gaid, secretarul personal al Papei Francisc, și arhiepiscopul Ayuso Giuxot.

Noile numiri ale Papei Francisc vor ridica numărul electorilor cardinali la 128, cu opt mai mult decât numărul maxim stabilit de Papa Paul al VI-lea în 1975. Ocazional și Papa Ioan Paul al II-lea a depășit limita de 120, a menționat Pentin. El a mai subliniat că noul număr „urmează să scadă rapid în lunile următoare”.

„Trei electori – cardinalul Laurent Laurent Monsengwo Pasinya din Kinshasa, cardinalul italian Edoardo Menichelli și cardinalul indian Telesphore Placidus Toppo – își vor pierde curând eligibilitatea de a vota, întrucât împlinesc 80 de ani în octombrie, iar alții vor depăși vârsta de vot anul viitor” a spus el luni. În 1970 Papa Pius al VI-lea a stabilit ca vârsta cardinalilor care îl aleg pe Papa să nu depășească 80 de ani.

După numirea oficială a noilor cardinali la consistoriul din 5 octombrie, Colegiul Cardinalilor va include 67 de cardinali electori (adică cei care pot vota la următorul conclav) numiți de Papa Francisc, 42 aleși de Papa Benedict al XVI-lea și 19 numiți de Papa Ioan Paul al II-lea. Prin urmare, cu al șaselea consistoriu, Papa Francisc va fi numit peste 50% dintre cardinalii electori.


SURSA icon-caret-right   Life Site News

1 COMENTARIU

  1. <> pentru mine înseamnă „eliberarea” de Hristos și lucrarea sa, „eliberarea” de Evanghelie (Vestea cea bună). Iar cine se „eliberează” de Hristos, inevitabil se unește cu altcineva.

    După Francisc, primul papă socialist, oare ce va urma? Primul papă transgender? Ca să nu se mai spună că „femeile” nu au voie să fie preoți.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here