Categorii
Opinii

Please make Tismaneanu great again

Răspândirea unui fals și asemănări de oratorie care nu onorează.

Partajare
  • 164
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Mesajul mobilizator distribuit de Vladimir Tismăneanu pe Facebook în seara de 3 noiembrie 2016, în ajunul alegerilor prezidențiale din SUA programate pentru ziua următoare: „Sfârșitul despicării firului în patru: Trump reprezintă o amenințare Fascistă la adresa viitorului acestei Republici mărețe. Nu este nevoie de dezbateri academice despre cea mai potrivită definiție a Fascismului. Un singur lucru este necesar: să împiedicăm alegerea lui.”

Pentru a-și ilustra chemarea la lupta antifascistă Tismăneanu s-a folosit de o imagine în care apar patru femei în prim-plan, îmbrăcate în tricouri albe inscripționate cu mesajul colectiv „Make America White Again”. Este evident că personajele din față sunt niște suprematiste albe (la piele și tricou) în fruntea unei armate de „deplorabili” gata să instaureze dictatura fascistă.

Aâta doar că imaginea apocaliptică folosită de Tismăneanu era un trucaj vechi de cel puțin șase luni. Trucajul, distribuit intens pe Facebook începând din martie 2016, a fost realizat prin alterarea simplă a unei imagini anterioare, probabil din decembrie 2015, luată cu ocazia unui miting pentru susținerea candidaturii Trump.

Făcătura cu pricina a fost detectată și expusă rapid la vremea respectivă. Site-ul Snoopes, de exemplu, a denunțat-o înca din 10 martie. Cu toate acestea Vladimir Tismăneanu s-a prefăcut că nu știe și, o jumătate de an mai târziu, a găsit de cuviință să recicleze acest fals grosolan.

Este același domn Timăneanu care perorează ad nauseam despre liberalism, toleranță, pluralism, nuanțe, etc, etc. De exemplu, când se apucă domnia-sa să nuanțeze:

Imi semnaleaza prietenul meu Petru Roman coincidenta de pozitii intre Adrian Papahagi si Vasile Ernu pe tema Mihai Sora. Aici e vorba de revolutionarismul reactionar si de reactionarismul revolutionar. Si unii si altii au probleme cu modernitatea liberala. Si unii si altii sunt exasperati de pluralism, de diversitate.


Cine si de ce instrumenteaza campania de defaimare a ganditorului democrat Mihai Sora? Nu trebuie sa ai doctorat la Oxford, Harvard ori Sorbona pentru a constata ca e vorba de plata politelor pentru esecul referendumului de exact acum un an. Este o ofensiva impotriva USR si a modernitatii liberale. Implicit si adeseori explicit, impotriva valorilor UE. E o cascada de o vulgaritate extrema, dar lor nu le pasa. Minciunile se rostogolesc peste noi. Ei exulta. Tot ce e vetust, venal si veros in Romania se pretinde smerit, evlavios, cu frica Domnului.

Să tolereze:

Romania in itari, cu opinci si cu ochelari de cal: Anuntatul referendum este de un penibil nebun. Paseism neghiob, idilism rural, pasunism in zdrente.

Sau să pluralizeze și liberalizeze:

Prieteni, am vazut multe campanii electorale in Romania și in alte tari. Ceea ce incepe acum este o campanie propagandistica mizerabila, infecta, abjecta impotriva USR/PLUS. Va fi obscena, noi trebuie sa o dejucam. Ei au distrus tara, noi vrem sa o salvam. Vor disemina minciuni ordinare. Vor inventa dosare. Vor nascoci te miri ce, sunt specialisti. Iar noi trebuie sa le spunem: Sunteti escroci, canalii, borfasi, snapani, otrepe!

Sar scântei care îl gâdilă plăcut pe Lenin.

Preeminentul bolșevic a fost inventatorul discursului politic care înfățișează lumea în termeni de încleștare gigantică, pe viață și pe moarte, în care oponenții uneltesc neîncetat și trebuie striviți fără drept de apel, justificând-și preferințele și soluțiile printr-un categoric Маы ваы ор тхе хигхваы, sau altfel spus My way, or the highway!

Lenin s-a folosit extensiv de procedee retorico-stilistice precum denaturarea sau falsificarea completă a contraargumentelor, scoaterea în relief pînă la caricaturizare, descalificarea prin etichetare, sau proferarea de invective. El nu susținea pur și simplu un punct de vedere, ci insista asupra faptului că punctul său de vedere era singurul just și neîndoielnic, iar apoi repeta același lucru cu alte cuvinte. Tot Lenin a decretat că punctele de vedere contrare nu trebuie înțelese, ci denunțate – printr-o logică circulară în virtutea căreia un punct de vedere opus înseamnă în mod automat că este și greșit, iar ceea ce este greșit devine criminal deoarece aduce foloase dușmanului.

Cum se împacă trâmbițarea adeziunii la pluralism, toleranță și nuanțe cu retorica încetățenită de Lenin? Prost. Aduce aminte de moralistul care ridică osanale sucului de portocale, pentru ca în secunda următoare să tragă o dușcă de rachiu. Ipocrizia este evidentă, dar nu are importanță: tot Lenin a sedimentat ideea conform căreia Partidul este suprem. Dacă Partidul decretează că firmamentul e pătrat, atunci afirmarea realității se transformă în act de trădare. Astfel Trump devine un monstru fascist, Papahagi asimilabil cu Ernu și orice opoziție la USR/PLUS „o campanie propagandistică mizerabilă, infectă, abjectă”.

Iuri Piatakov, revoluționar și apoi fruntaș bolșevic care a sfârșit ca mulți alții în perioada stalinistă, a înțeles perfect ideea de „partiinost” inventată de Lenin, anume de loialitate față de Partid mai presus de orice. Piatakov a înțeles că silirea, sau coerciția, nu era o soluție de ultimă instanță, ci întâiul principiu de acțiune al Partidului. Toate promisiunile erau realizabile tocmai datorită faptului că Partidul era prima organizație politică din istorie care urmărea constrângerea fără limite.

Pentru un astfel de Partid bolșevicul adevărat va alunga cu ușurință din mintea sa idei în care a crezut ani de zile. Un adevărat bolșevic își scufundă personalitatea în colectivitate, în „Partid”, în așa măsură încât poate depune efortul necesar pentru a se desprinde de propriile păreri și convingeri și poate ajunge la un acord sincer cu Partidul – acesta este testul final pentru adevăratul bolșevic.

Pentru el nu există viață în afara Partidului și este gata să creadă, dacă Partidul o cere, că negrul este alb iar albul este negru. S-ar contopi cu el și ar abandona propria personalitate, astfel încât să nu-i mai rămână nicio fărâmă care să nu fie una cu Partidul.

Nu intenționez a sugera că dl Tismăneanu ar fi un leninist. Poate că astfel e alcătuită constituția specifică a elocinței sale, izvorâtă din alte resorturi. Poate că există o influență din această direcție, în urma simpatiilor mai vechi și studiului asiduu al comunismului. În orice caz, asemănarea la nivel retoric cu respectivul personaj istoric este izbitoare. Și foarte nocivă: nu numai că scopul nu scuză mijloacele, dar uneori mijloacele compromit total scopul.

La Rochefoucauld a spus odată, într-o butadă binecunoscută, că “ipocrizia este un omagiu pe care viciul îl aduce virtuţii”. Dle Tismăneanu, omagiați-le mai puțin și practicați mai des însușirile pe care le clamați. Puteți începe prin a vă căi, în tăcere, pentru răspândirea și prezentarea, în urmă cu trei ani, a unei plastografii drept fapt veridic.

Cine seamănă vânt culege furtună

Cinci luni și jumătate mai târziu, în aprilie 2020, Vladimir Tismăneanu comite un act incorect politic pe Facebook și, într-un interval năucitor de numai două zile, ajunge să-și dea pantalonii jos, să-și administreze singur joarde peste fund și să se așeze în genunchi la colț pe coji de nucă. Transformarea din vituperator invincibil în milog spășit s-a desfășurat ca un episod din momente și schițele lui Caragiale. Această scenetă s-a scris practic singură.

O eroare, o precizare. Azi am postat, vreme de câteva minute, o poză primită pe Messenger. Se voia haioasă. Nu-i deslușisem implicațiile rasiste. Am șters-o imediat. Pagina mea este opusă oricăror forme de rasism, xenofobie, intoleranță, excluziune. Învățătură de minte pentru mine. Poate și pentru alții.

Prieteni, nu vă ascund, sunt în șoc. Nu am crezut că se poate întâmpla așa ceva. Un înțelept al Cetății spurcat cu catran. Nu doar de ronci, ci, îngrozitor, de oameni ce-și zic intelectuali. Probabil că sunt, dar nu din categoria intelectualilor democratici. Cine a putut comite ignominiile simbolice din aceste zile, e capabil de orice. N-a fost vorba de polemici de idei. S-au comis asasinate în efigie. Dacă trăiau N. Steinhardt, Al. Paleologu, C. Noica, Dinu Pillat, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Matei Călinescu, Ioan Petru Culianu , le-ar fi spus: Rușine!

Having spent hours reflecting, I would like to offer a final apology for the racist, inappropriate and most importantly, hurtful meme I posted yesterday. While I truly did not think deeply about the racist implications in the moment, I should have. As soon as I realized I deleted (within minutes). It is not an excuse that I do not live in Romania, I should have done more research and recognized that this was not funny, especially before sharing on a public forum. I will do better in the future, I will learn from this. I know some may not accept this apology or believe what I am saying and is their right. I know there are no magic words to fix the pain I have caused. That being said, I am open to working with those in the Roma Community about how to combat hate, intolerance, and bigotry. I also understand I am not owed any of this. As I said, I will learn from this mistake and I hope the reaction has shown others that these sort of jokes are not funny and hurtful to many. For me, I plan to continue spending Passover reflecting. On Monday I will return to my usual activities. Thank you to those who wrote to defend my reputation as well as to those who have been critical in good faith.

Politolog de renume și profesor la o universitate din SUA distribuie imagine cu ciori pe gard și text aluziv despre un aeroport fictiv dintr-o localitate unde locuiesc țigani. Pică fisa, se pune morcovul și profesorul șterge panicat mesajul. Dar internetul este o lume în care nu poți retușa trecutul și astfel mesajul profesorului, captat sub formă de imagine, devine viral. Intră în funcțiune organele de represiune și pedepsire a delictului de incorectitudine politică și profesorul este degradat din funcția de intelectual de vârf și proclamat drept un rebut rasist. CNCD anunță că profesorul va fi pîrît la universitatea unde predă, presa îl unge cu catran și fulgi, iar stabilimentul universitar se distanțează de el ca de un purtător de Coronavirus. Confruntat cu perspectiva unui scandal la universitatea americană unde predă, profesorul își toarnă cenușă în cap în public și în engleză, după toate canoanele de autoflaglare corect politică. Organele locale sunt plăcut impresionate și se declară mulțumite. Pupat toți piața endependenți.

Morala acestui scandal cometă? Profesorul a demonstrat că și-a însușit temeinic ideea leninistă de „partiinost”. Și profesorul a concluzionat, asemeni lui Piatakov, că pentru un cadru devotat „nu există viață în afara Partidului și este gata să creadă, dacă Partidul o cere, că negrul este alb iar albul este negru. S-ar contopi cu el și ar abandona propria personalitate, astfel încât să nu-i mai rămână nicio fărâmă care să nu fie una cu Partidul”. În cazul de față „Partidul” este partida noului bolșevism al corectitudinii politice.

Implicațiile nu se limitează aici, sunt mai largi. Manifestarea judecății sănătoase (a simțului realității, sau a ceea ce i se spune în general bun-simț) are nevoie de dezbatere liberă, așadar de libertatea de exprimare. Aceasta cuprinde și enormități, falsuri, sau insulte, dar acel „common sense” anglo-saxon nu se poate cristaliza pentru fiecare generație decât prin exercițiu, prin aplicarea constantă a unei atracții morale vechi la aberațiile contemporane. Interzicerea, prin edict arbitrar, a discursului nociv (indiferent de natura lui, fie că i se spune discurs al urii, discriminatoriu, sau altfel) nu face altceva decât să înlocuiască bunul simț cu obediența bovină. O societate protejată în mod arbitrar de tot ce ar putea ofensa pe unii sau alții nu poate dezvolta facultatea judecății sănătoase. Prin eliminarea libertății de exprimare este stâlcită, pe termen lung, întreaga constituție mentală și morală a unei generații.

Este ca în cazul străvechiului obicei chinez de a zdrobi oasele din tălpile fetițelor și de a le înveli strâns în bandaje, pentru a le forța să crească într-o formă și dimensiune considerată feminină și plăcută. Aici se încadrează și căderea dlui Tismăneanu. Acea autoflagelare de milog spășit, cu scopul de a-și salva pielea la universitatea unde predă, este versiunea sa de a-și zdrobi demnitatea pentru a se conforma standardelor de „armonie” în vigoare. Prin aceasta a consimțit la edictul general de incriminare a libertății de exprimare și a devenit părtaș direct la suprimarea libertății în genere.

0
Partajare
  • 164
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Emil Borcean

De Emil Borcean

Sunt geolog prin formație universitară și programator software de profesie. Am trăit numeroși ani în Anglia, Canada și Germania. În 2007 am întemeiat patruped:bun biped:rău, unul dintre primele bloguri conservatoare de limbă română. (Titlul parafraza expresia "two legs bad, four legs good" din romanul Ferma Animalelor de George Orwell.)
În anul 2010 am înființat, împreună cu colegii de la blogul Dreapta.net, publicația conservatoare În Linie Dreaptă.
Mă consider un conservator de rând, adică al omului de rând.

Un răspuns la “Please make Tismaneanu great again”

Culmea ironiei e ca in 2001 a făcut plângere la CNDC împotriva academiei Cațavencu pentru ca ii puseseră periciuni intr-o poza. I-a acuzat de rasism, deși nu văd unde e rasismul nici aici.

Paraciosul tipic. Oameni care n-au pierdut nimic in viata lor vor sa distruga viata altora, ca nu piarda ei acum avantajele si privilegiile pe care le considera drept divin, natural, de la mama lor (din Leningrad, cum zice politologul, nu St Petersburg, cum ar fi normal). Cand totul e un simulacru in tara asta, incepand cu iluzia politicii si alegerilor pana la medicina, invatamant, universitati, justitie, de ce n-ar fi si anticomunismul si lupta impotriva comunismului o mare iluzie pervertita? Un simulacru de fatada de acelasi fel? Mare luptator anticomunist, n-am ce zice. Repede sa toarne la CNDC, reflexele se observa imediat. Acum romanii sunt mai comunisti in gandire si simtiri fata de 89. Noua generatie deja e pe chipul si asemanarea lui. Sau Sora, alt mare rezistent..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *