Evo Morales, președintele socialist al Boliviei, forțat să-și dea demisia

0

Evo Morales, președintele Boliviei, și-a dat demisia după aproape 14 ani în funcție, pe fondul tulburărilor iscate în urma realegerii sale disputate de luna trecută. Șeful armatei i-a cerut să demisioneze, după protestele care au urmat alegerile prezidențiale din octombrie.

Auditorii au constatat nereguli în legătură cu alegerile, dar Morales a afirmat că este victima unei lovituri de stat. El a spus că demisionează pentru a ajuta la protecția familiilor aliaților săi politici, după ce casele acestora au fost incendiate.

Morales, fost lider al sindicatului cultivatorilor de coca și primul președinte indigen al Boliviei, a preluat pentru prima dată funcția la 22 ianuarie 2006. El a format o adunare constituantă pentru a redacta o nouă constituție, care a fost aprobată într-un referendum din 2009. O modificare din noua constituție permitea președintelui să participe la alegeri pentru un al doilea termen consecutiv. Mandatul lui Morales în funcția de președinte trebuia să dureze din 2006 până în 2011, dar a convocat alegeri anticipate pentru 6 decembrie 2009, pe motiv că națiunea andină fusese reîntemeiată de constituția reformată. El a câștigat cu ușurință acel scrutin.

Apoi Morales a pretins că alegerile din 2009 trebuie considerate ca fiind primele sale alegeri în cadrul noii constituții, ceea ce însemna că el putea candida și la alegerile din 2014. Curtea Constituțională din Bolivia, formată din suficienți simpatizanți și prieteni, i-a dat dreptate. Cu opoziția slabă și fragmentată, el a câștigat din nou funcția în 2014, o victorie despre care criticii săi susțin că a fost cea de-a doua realegere a acestuia în funcția de președinte.

Vizând și alegerile din 2019 și știind că era împiedicat de constituție, Morales a convocat un referendum în 2016 în care a propus o modificare constituțională, în sensul permiterii realegerii consecutive de două ori atât pentru președinte, cât și pentru vicepreședinte.

Alegătorii au respins propunerea. În loc să accepte rezultatul, partidul lui Morales a convins curtea constituțională să decidă în favoarea candidaturii sale, justificând prin faptul că limitele de termen încalcă dreptul uman al unui cetățean de a candida la funcția supremă în stat. Curtea electorală superioară a Boliviei a validat apoi candidatura sa.

Refuzul lui Morales de a accepta rezultatul referendumului a întărit opoziția și a dus la formarea așa-numitelor platforme cetățenești care au declanșat proteste împotriva candidaturii prezidențiale a lui Morales în 2019, numindu-o ilegală.

După aproape 14 ani la putere, Morales era considerat a fi vulnerabil în pragul votului din 20 octombrie și pus în fața celor mai strânse alegeri din cariera sa prezidențială. Majoritatea sondajelor l-au indicat lider al primului tur de scrutin, cu o susținere între 32% și 38%, într-un câmp format din nouă candidați, ceea ce nu ar fi fost suficient pentru el ca să câștige din primul tur. În conformitate cu legislația boliviană, un candidat are nevoie de 50% din voturi, sau 40% cu un avantaj de 10 puncte procentuale față de cel mai apropiat rival, pentru a câștiga din prima.

Având în vedere că susținerea candidaturii sale era sub aceste praguri, se părea că el va ajunge în al doilea tur, împotriva celui mai îndeaproape rival, care se preconiza a fi fostul președinte Carlos Mesa. Analiștii au afirmat că o opoziție unită ar avea șansa de a-l învinge pe Morales în turul doi.

Opoziția a acuzat tribunalul electoral suprem de faptul că este dominată de susținătorii lui Morales, iar mai mulți dintre magistrați și-au dat demisia înainte de alegeri. O bună parte din echipa de calcul electoral a curții a demisionat și ea.

În ziua alegerilor bolivienii au urmărit îndeaproape atât numărătoarea rapidă cât și preliminară a votului. Tensiunile au crescut atunci când oficialii au oprit brusc publicarea rezultatelor de la numărătoarea rapidă oficială, la doar câteva ore după închiderea stațiilor de votare. Ultimele statistici difuzate îl arătau pe Morales înaintea celorlalți opt candidați, dar și cu câteva puncte procentuale în deficit față de procentajul necesar pentru a evita al doilea tur de scrutin.

Cu toate acestea președintele a revendicat o victorie din prima, spunându-le susținătorilor că voturile rămase de numărat – în mare parte din zone rurale unde el este cel mai popular – ar fi fost suficiente pentru a-i conferi o victorie clară. După 24 de ore în care nu au raportat nimic, oficialii electorali au dat publicității o situație actualizată, cu 95% din voturi numărate, arătându-l pe Morales aproape de o victorie din primul tur.

Schimbarea proiecției votului l-a determinat pe Manuel Gonzales, șeful misiunii de observare electorală a Organizației Statelor Americane (OSA), să declare că „ne confruntăm cu o schimbare inexplicabilă de tendință, care modifică drastic destinul alegerilor și generează pierderea încrederii în procesul electoral.” Uniunea Europeană, Națiunile Unite, Statele Unite, Brazilia, Argentina și Columbia au sprijinit OSA.

Apoi au fost difuzate alte actualizări și numărătoarea oficială s-a încheiat aratându-l Morales cu 47,08% din voturi, comparativ cu 36,51% ale lui Mesa – puțin peste pragul celor 10 puncte necesare pentru victorie. Mesa și alți adversari au acuzat partidul lui Morales de manipularea rezultatelor.

Protestatarii au ars sedii ale birourilor tribunalului electoral local și au ridicat blocaje rutiere care au paralizat părți din Bolivia. Confruntările violente între susținătorii guvernului și adversarii lui Morales au cauzat trei morți și peste 100 de persoane rănite.

În timp ce protestele continuă cu furie, Națiunile Unite au cerut guvernului și opoziției din Bolivia să intre în dialog și să restabilească pacea. „Nimic nu justifică confruntările dintre bolivieni, iar moartea cetățenilor este de neconceput”, se arată în declarația ONU.

Morales, care neagă acuzațiile de fraudă electorală, a acceptat să permită OSA să
efectueze o verificare a rezultatelor alegerilor.

Apropiindu-se de 14 ani în funcție, el este deja cel mai longeviv președinte din istoria țării, în timp ce partidul său „Mișcarea către socialism” controlează toate ramurile guvernului, precum și o mare parte din mass-media boliviană.

“Cred că teama noastră, teama noastră este să ajungem să trăim ca în Cuba. Știți ceva? Cuba a fost sub un tiran timp de peste 60 de ani … Acești comuniști de rahat nu ne vor învinge! Nu ne vor subjuga!“
Meci de fotbal din 2010: Evo Morales lovește intenționat cu genunchiul un jucător advers


SURSA icon-caret-right   Associated Press

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here