Categorii
Știri

Conflict între Grecia și Turcia datorită rezervelor de hidrocarburi din Mediterana de Est

4 iunie 2020, Atena — Grecia este pregătită pentru toate scenariile posibile, inclusiv o ciocnire militară, a declarat Nikolaos Panayotopoulos, ministrul grec al apărării, pe 4 iunie, comentând la televizor evoluția situației din jurul planurilor Turciei de prospectare și exploatare de hidrocarburi în apropierea insulelor grecești. „Vom face tot ceea ce este necesar pentru a proteja drepturile noastre suverane, la modul absolut. Deci, cine este inteligent va înțelege”, a spus Panayotopoulos.

Ministrul a recunoscut că acțiunile recente ale Turciei au fost „destul de agresive”. El a spus că, în opinia sa, Grecia are un singur răspuns: „Pe de o parte să epuizăm toate mijloacele diplomatice, iar pe de altă parte să avem grijă de consolidarea potențialului de descurajare al forțelor noastre armate”.

Ca răspuns la întrebarea dacă Grecia este pregătită pentru ultimul scenariu, Panayotopoulos a răspuns: „Exact! Consilierul de securitate națională din biroul premierului a anunțat alaltăieri că ne pregătim pentru toate eventualitățile. Printre toate aceste posibilități există, desigur, și posibilitatea unei ciocniri militare. ”

Turcia a anunțat, pe 29 mai, că intenționează să înceapă dezvoltarea economică a zăcămintelor de hidrocarburi din Marea Mediterană de Est, pe care Grecia o consideră zona sa economică exclusivă, deoarece este situată în apropierea insulelor grecești. Consiliul de securitate națională al Turciei a anunțat, pe 2 iunie, că intenționează să lupte pentru interesele sale „fără niciun compromis”.

Conflictul a apărut după ce Turcia a semnat un memorandum cu unul dintre beligeranții din Libia, în legătură cu împărțirea zonelor maritime. Referindu-se la acest document, precum și la teza conform căreia insulele nu au un raft continental, Turcia și-a declarat drepturile asupra unei părți substanțiale a resurselor Mării Mediterane în apropiere de Creta, Karpathos și Rodos. Escaladarea conflictului se oprise în martie și aprilie 2020, în timpul pandemiei coronavirusului din Grecia și Turcia.

Acordul dintre Turcia și facțiunea libiană care guvernează la Tripoli a fost semnat în noiembrie 2019. Cealaltă facțiune libiană, care controlează estul țării, a declarat că acest acord este nelegitim. Egiptul a denunțat de asemenea acordul. Facțiunea libiană de la Tripoli este susținută logistic de Turcia, pe când rivalii din est sunt suținuți de Egipt și Emiratele Arabe Unite. Nikos Dendias, ministrul grec de externe, a declarat că acest acord maritim între Turcia și Libia „ignoră ceva foarte evident, anume faptul că între aceste două țări există o masă de uscat considerabilă, numită Cipru. De aceea, această încercare de a trasa granițe este absurdă”.

29 ianuarie 2020, Paris — Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei, a salutat o decizie a Franței de a expedia fregate de război în estul Mediteranei, pe măsură ce se intensifică impasul cu Turcia referitor la rezervele regionale de energie.

Întrucât tensiunile dintre Atena și Ankara au provocat o alarmă internațională în creștere, Mitsotakis a descris vasele drept „garanții păcii”. „Singura modalitate de a pune capăt diferențelor din estul Mediteranei este printr-un apel la justiția internațională”, a spus el reporterilor după ce a purtat discuții la Paris cu președintele francez. „Grecia și Franța urmăresc un nou cadru de apărare strategică.”

Macron s-a angajat că Franța își va intensifica legătura strategică cu Grecia, acuzând Turcia nu numai că exacerbează tensiunile regionale, dar că nu a respectat nici cursul de acțiune promis în Libia sfâșiată de război. „Vreau să îmi exprim îngrijorarea cu privire la comportamentul Turciei în acest moment… am văzut în ultimele zile nave de război turcești însoțite de mercenari sirieni, care ajung pe pământul libian. Aceasta este o încălcare explicită și gravă a ceea ce a fost convenit [la conferința de pace de săptămâna trecută] la Berlin. Este o promisiune încălcată.”

Alianța franco-greacă cimentează ceea ce oficialii din Atena numesc o presiune diplomatică reînnoită pentru a contracara beligeranța turcă în Mediterana. Nikos Panagiotopoulos, ministrul apărării, a mers recent mai departe, avertizând asupra faptului că forțele armate „examinează toate scenariile, chiar și cele ale implicării militare” în fața unei agresiuni accentuate din Ankara. Respingând cererea Ankarei ca Grecia să demilitarizeze 16 insule din Marea Egee, el a acuzat Turcia că etalează un comportament neobișnuit de provocator. Cererea, făcută de omologul său turc Hulusi Akar, a survenit după o creștere dramatică, în ultimele luni, a numărului de încălcări ale spațiului aerian grec de către avioane de luptă turcești. „Grecia nu provoacă, nu încalcă drepturile suverane ale altora, dar nu-i place să vadă drepturile sale încălcate”, a mai spus Panagiotopoulos.

Tensiunile regionale s-au accentuat pe măsură ce au crescut nemulțumirile turcești în legătură cu revendicările conflictuale privind rezervele de energie potențial masive din estul Mediteranei. Până în prezent furia lui Erdoğan a avut ca țintă Cipru, unde s-a adâncit o ceartă asupra drepturilor de explorare în urma descoperirii depozitelor de gaze naturale în apele din jurul insulei. Ignorând furia Turciei de a nu fi inclusă în negocieri, guvernul cipriot grec a recunoscut la nivel internațional că a continuat cercetările, delegând companiilor internaționale de energie, inclusiv multinaționalei franceze Total, activitatea de explorare în afara insulei, pentru confirmarea resurselor de hidrocarburi subacvatice.

Luna aceasta președintele turc a amenințat că va recurge la represalii, prin trimiterea mai multor nave de foraj în regiune. Acordul încheiat în decembrie 2019, între Ankara și guvernul susținut de ONU la Tripoli, și care delimitează noile frontiere maritime între cele două națiuni, a urcat animozitatea bilaterală la un nivel superior.

Apele de la sud de Creta sunt revendicate de Turcia în cadrul acestui acord, iar oficialii de la Atena îl consideră drept o încercare deliberată și fără precedent de a submina suveranitatea țării. Stând alături de Mitsotakis după discuțiile lor, Macron a declarat că Franța „deplânge acordul turco-libian în termenii cei mai clari”.

2 ianuarie 2020, Atena — Liderii Greciei, Israelului și Ciprului s-au întâlnit la Atena pentru semnarea unui acord de dezvoltare a unei conducte subterane care va transporta gazul de la noi depozite din sud-estul Mediteranei spre Europa continentală – o inițiativă care a provocat iritarea Turciei.

Conducta EastMed de 2.000 km este destinată să furnizeze o sursă alternativă de gaz pentru Europa doritoare de energie, care în prezent depinde în mare măsură de aprovizionările din Rusia și regiunea caucaziană. Așa cum este proiectată acum, conducta va pleca de la rezervele de gaz ale bazinului Levantin din Israel până în Cipru, Creta și Grecia continentală. O conductă terestră către nord-vestul Greciei și o altă conductă subterană maritimă vor transporta gazul în Italia.

Proiectul, cu un buget aproximativ de 6 miliarde dolari, este estimat să satisfacă aproximativ 10% din nevoile de gaz natural ale Uniunii Europene, dar cuprinde numeroase riscuri politice și logistice.

Cursa de revendicare a depozitelor de energie din largul Mediteranei de Sud a creat noi tensiuni între Grecia și Cipru, pe de o parte, și rivalul istoric Turcia. Ankara a ridicat miza, cu acțiunile ei recente de explorare a apelor controlate de cele două țări membre ale UE. Cipru și Grecia sunt deosebit de deranjate de faptul că Turcia a trimis nave de foraj, escortate de nave de război, în apele unde Cipru are drepturi economice exclusive.

Președintele cipriot Nicos Anastasiades a declarat că această conductă EastMed, care nu denotă o atitudine ostilă față de Turcia, afirmă totuși faptul că Grecia și Cipru dețin drepturi suverane asupra apelor pe care le controlează. Premierul israelian Netanyahu a declarat, înainte de a pleca spre capitala elenă, că cele trei țări au stabilit „o alianță de mare importanță, capabilă să consolideze stabilitatea regională și să transforme Israelul într-o putere energetică”. Yuval Steinitz, ministrul israelian al energiei, a declarat că lucrul la această conductă va dura până la șapte ani și că avantajele conductei includ o vulnerabilitate redusă la sabotaj și faptul că nu traversează multe frontiere naționale pentru a ajunge la piața de destinație.

Guvernul cipriot a autorizat compania italiană de energie Eni, compania franceză Total, și companiile americane ExxonMobil și Noble Energy să efectueze foraje exploratorii în zona economică offshore a țării.

Președintele autodeclaratei Republici Turce a Ciprului de Nord a condamnat joi proiectul EastMed, criticând excluderea Turciei și a ciprioților turci din acesta.

Legat de același subiect citiți și știrea Israel pe cale să devină o putere energetică.


SURSA icon-caret-right   Bulgarian Military   The Guardian   Al Jazeera

1+
Partajare
  • 190
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Emil Borcean

De Emil Borcean

Sunt geolog prin formație universitară și programator software de profesie. Am trăit numeroși ani în Anglia, Canada și Germania. În 2007 am întemeiat patruped:bun biped:rău, unul dintre primele bloguri conservatoare de limbă română. (Titlul parafraza expresia "two legs bad, four legs good" din romanul Ferma Animalelor de George Orwell.)
În anul 2010 am înființat, împreună cu colegii de la blogul Dreapta.net, publicația conservatoare În Linie Dreaptă.
Mă consider un conservator de rând, adică al omului de rând.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *