Categorii
Opinii

România și Mauritius, o comparație

Banca Mondială a difuzat cel mai recent clasament al economiilor pe țări. România a înregistrat un progres în 2019 și a fost promovată într-o categorie superioară. O comparație mai în amănunt, cu altă țară promovată, arată însă că succesul nostru este impresionant pentru alt continent.

Partajare
  • 140
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Banca Mondială a difuzat cel mai recent clasament al economiilor pe țări. În acest clasament ierarhizarea nu este individuală, ci pe grupuri de venituri funcție de venitul național brut pe cap de locuitor. Aceste grupuri sunt: venituri mici, mijlocii-inferioare, mijlocii-superioare și venituri mari.

În fiecare an sunt țări care se ridică sau coboară, iar în acest an România a fost promovată în categoria de „venituri mari”. Țara noastră a înregistrat o evoluție pozitivă față de anul precedent, datorită căreia venitul național brut pe 2019 s-a ridicat la 12.630 dolari americani pe cap de locuitor. Este o creștere îmbucurătoare și probabil neașteptată. O altă țară promovată în aceeași categorie, foarte similară cu România în ce privește indicele economic urmărit, este Mauritius. Întrucât clasamentul dat publicității pe 1 iulie anul curent se referă la 2019, cifrele pentru fiecare țară nu sunt afectate de impactul COVID-19.

CLASAMENT WORLD BANK Mauritius România
VNB/Capita/$ (2019) pe 1 iulie 2020 12.740 12.630
VNB/Capita/$ (2018) pe 1 iulie 2019 12.050 11.290

Pornind de la această apropiere între România și Mauritius am asamblat un șir de date comparative, folosind informațiile furnizate de CIA – The World Factbook. Pagina dedicată României se găsește aici, iar cea dedicată Mauritius aici. Câteva date introductive, preluate de pe același site american de informații:

Deși cunoscut marinarilor arabi și malaezieni încă din secolul al X-lea, Mauritius a fost explorat pentru prima dată de portughezi în secolul al XVI-lea și ulterior a fost colonizat de olandezi – care l-au numit în onoarea prințului Maurits van NASSAU – în secolul al XVII-lea. Francezii au asumat controlul în 1715, dezvoltând insula într-o bază navală importantă care supraveghează comerțul din Oceanul Indian și instituind o economie de plantație de trestie de zahăr. Britanicii au capturat insula în 1810, în timpul războaielor napoleoniene. Mauritius a rămas o bază navală britanică importantă strategic, iar mai târziu a devenit și o bază aeriană, jucând un rol important în timpul celui de-al doilea război mondial pentru operațiuni antisubmarin și împotriva convoaielor maritime, precum și pentru colectarea de informații secrete. Independența față de Marea Britanie a fost obținută în 1968. O democrație stabilă, cu alegeri libere periodice și un bilanț pozitiv pentru drepturile omului, țara a atras investiții străine considerabile și are unul dintre cele mai mari venituri pe cap de locuitor din Africa.

DATE GENERALE Mauritius România
Suprafață 2040 km2 (județul Ilfov are o suprafață de 1583 km2) 238.391 km2
Populație 1.379.365 21.302.893 (dintre care câteva milioane s-au stabilit în străinătate)
Resurse naturale Teren arabil, pește, geografie cu potențial turistic Teren arabil, rezerve de petrol și gaze naturale, cărbune, capacitate hidroelectrică, lemn, sare, minereuri, geografie cu potențial turistic
DEMOGRAFIE Mauritius România
Vârsta mediană 36,3 ani 42,5 ani
Rata de creștere a populației 0.54% -0.37%
Rata nașterilor 12.6 nașteri/1000 persoane 8.5 nașteri/1000 persoane
Rata deceselor 7.3 decese/1000 persoane 12 decese/1000 persoane
Rata netă a migrației 0 migranți/1000 persoane -0.2 migranți/1000 persoane
Mortalitatea infantilă 9 decese/1000 nașteri 8.7 decese/1000 nașteri
Speranța de viață 76.5 ani 76 ani
Rata fertilității (o rată de 2,1 asigură o populație stabilă, care nu crește și nici descrește) 1.73 copii născuți/femeie 1.38 copii născuți/femeie
SĂNĂTATE Mauritius România
Cheltuieli pentru sănătate 5,7% (2017) 5,2% (2017)
Densitatea medicilor 2,54 medici/1000 persoane (2018) 2,26 medici/1000 persoane (2016)
Obezitate (rata prevalenței la adulți) 10,8% (2016) 22,5% (2016)
ECONOMIE Mauritius România
PIB, creșterea reală 3.8% (2017)
3.8% (2016)
3.6% (2015)
6.9% (2017)
4.8% (2016)
3.9% (2015)
PIB pe cap de locuitor (în dolari americani) $22.300 (2017)
$21.500 (2016)
$20.800 (2015)
$24.600 (2017)
$22.900 (2016)
$21.700 (2015)
PIB, compoziție pe sectoare de activitate agricultură: 4% (2017)
industrie: 21,8% (2017 )
servicii: 74,1% (2017)
agricultură: 4,2% (2017)
industrie: 33,2% (2017 )
servicii: 62,6% (2017)
Rata de creștere a producției industriale 3,2% (2017) 5,5% (2017)
Rata șomajului 7,1% (2017)
7,3% (2016)
4,9% (2017)
5,9% (2016)
Cheltuielile pentru educație 4,8% din PIB (2018) 3,1% din PIB (2015)
Populația sub pragul sărăciei 8% (2006) 22,4% (2012)
Impozite și alte venituri 22,5% din PIB (2017) 29,3% din PIB (2017)
Surplus (+) sau deficit (-) bugetar -0,3% din PIB (2017) -2,8% din PIB (2017)
Datoria publică 64% din PIB (2017)
66,1% din PIB (2016)
36,8% din PIB (2017)
38,8% din PIB (2016)
Rata inflației 3,7% (2017)
1% (2016)
1,3% (2017)
-1,6% (2016)
Datorii externe $19,99 miliarde (31 decembrie 2017)
$14,34 miliarde (31 decembrie 2016)
$95,97 miliarde (31 decembrie 2017)
$93,71 miliarde (31 decembrie 2016)

Câteva elemente de reținut din comparațiile de mai sus:

  • România dispune de o populație mult mai numeroasă și un teritoriu mult mai vast și mai bogat în resurse naturale.
  • România, comparativ cu această țară africană de vârf, este mai bătrână, cu o populație a cărei speranță de viață este ceva mai mică și care se împuținează vertiginos: la noi se nasc mai puțini copii, mor mai mulți adulți, iar cei care părăsesc țara sunt mult mai numeroși.
  • Ei se îngrijesc mai bine de sănătatea lor; cheltuiesc mai mult pentru sistemul lor de sănătate, au o densitate a medicilor mai mare și o rată a obezității la adulți de două ori mai mică.
  • Cheltuielile lor pentru educație sunt mai mari, iar procentajul celor sub pragul de sărăcie este semnificativ mai mic. Impozitează cetățeanul și antreprenorul mai puțin. Totuși deficitul lor bugetar este mult mai mic. Datoriile lor externe sunt și ele mult mai mici.

La capitolul economic stăm mai bine într-o serie de privințe, dar am scos în evidență comparațiile defavorabile deoarece sunt multe și, cumulat, schițează un portret deprimant. La treizeci de ani după 1989 am progresat atât căt să nu rămânem corigenți. Este bine și atât dar, comparativ cu potențialul de care dispunem, ne complacem într-o mediocritate dezonorantă.

Așadar suntem o țară africană fruntașă. Acest lucru nu este deloc străin de clasa noastră politică de boșimani cu costum și cravată, formată din triburi liberale, socialiste și de centru-dreapta modernă. În același timp suntem și o țară europeană codașă. Iată „sinergia faptelor” lui Iliescu, pusă la lucru în cel mai exemplar mod cu putință. Tot ce rămâne de făcut este ca guvernul și onor-președintele să ceară aderarea României la Uniunea Africană. Astfel am putea ajunge și noi printre primii, undeva. Fără îndoială vom depăși Mauritius în următorul cincinal, datorită abnegației poporului cu mască la gură sub conducerea înțeleaptă a organelor de partid și de stat. Cine știe, poate că organele vor fi și premiate, în semn de recunoaștere a acestei realizări iepocale, cu încă un catralion de euro de la Bruxelles, pentru contribuția inestimabilă adusă la dezvoltarea Africii.

Este un caz clasic de pahar pe jumătate plin și pe jumătate gol. S-au decantat și locatarii fiecărei jumătați. Sus se fumează și bea whisky fără mască, jos ale gurii pot fi achiziționate numai după termoscanare și verificarea botniței. Sus s-a instalat un Grup de Comunicare Strategică coordonat de un trib de primate al cărui principiu de funcționare și obiectiv adorat constă în ștergerea părții dorsale cu Constituția. Jos plebea merge în vacanță în Grecia și este stupefiată când descoperă că vameșii îi întorc pe sârbi dar nu pe români, iar terasele sunt pline de oameni neisterizați și nesupravegheați.

Unii au impresia că paharul ar trebui întors, astfel încât jumătatea inferioară să ajungă deasupra. Sigur, ar fi instructiv ca mai-deștepții nației să se pomenească receptori ai propriilor metode. Dar, la nivelul alarmant asupra căruia mereu atrag atenția experții, ar fi o cădere în primitivism populist. Ar fi și periculos, riscăm să devenim paria în Uniunea de la Bruxelles și o concurență neloială față de Mauritius.

Lămurire

Nu susțin că panaceul nostru ar fi desprinderea de Uniunea Europeană. Susțin în schimb că ar trebui să ne desprindem de clasa noastră politică. Nu am rețete sau soluții (cel mult sugestii, ca mulți alții), dar măcar mental ar trebui să ne declarăm independența față de această mlaștină politică de crocodili nesătui și închipuiți. Abia de la propriile noastre minți poate porni o asanare durabilă. Locul nostru – geografic, istoric și spiritual – este clar: Europa. În schimb interesele noastre au fost deturnate de o interfață coruptă și lacomă (după bani, prestigiu calp, putere, sau toate laolaltă). Instaurarea acestei interfețe ni se datorează și nouă. Este în primul rând responsabilitatea noastră să ne curățăm de această zgură sufocantă. Cu o conștiință aservită intereselor unora sau altora nu vom reuși să avansăm propriile noastre interese fundamentale.

3+
Partajare
  • 140
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Emil Borcean

De Emil Borcean

Sunt geolog prin formație universitară și programator software de profesie. Am trăit numeroși ani în Anglia, Canada și Germania. În 2007 am întemeiat patruped:bun biped:rău, unul dintre primele bloguri conservatoare de limbă română. (Titlul parafraza expresia "two legs bad, four legs good" din romanul Ferma Animalelor de George Orwell.)
În anul 2010 am înființat, împreună cu colegii de la blogul Dreapta.net, publicația conservatoare În Linie Dreaptă.
Mă consider un conservator de rând, adică al omului de rând.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *