Categorii
Opinii

Umor norvegian de sezon

Un spot publicitar debil și vulgar, dar în același timp firesc.

Partajare
  • 62
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  

Posten, sau poșta norvegiană, a difuzat o reclamă de sezon pentru a aminti publicului cât de importante sunt serviciile poștale în perioada Crăciunului, când creștinii sărbătoresc nașterea lui Iisus și toată lumea trimite celor dragi cadouri și cărți poștale cu urări de bine.

Reclama de un minut oferă, în esență, o variantă postmodernă referitor la paternitatea lui Iisus. Astfel aflăm că poștașul local a cunoscut-o pe Maria livrând o scrisoare familiei, iar nouă luni mai târziu…

După vizionare te cuprinde acea senzație de stinghereală, de jenă de nesocotința sau indelicatețea altuia, ca atunci când ești vecin de masă, la o sindrofie cu fason, cu unul care plescăie zgomotos și înșiră baliverne în același timp. Judecat la rece clipul publicitar este debil și vulgar, dar în același timp firesc.

Firesc deoarece așa este în general umorul scandinav, căznit. Este dublu firesc dacă luăm în considerare faptul că populația Norvegiei este majoritar ateist-agnostică — un sondaj din 2016 care a pus întrebarea „credeți în Dumnezeu” și la care au participat 4000 de respondenți a rezultat în 39% răspunzând „nu”, 37% „da” și 23% „nu știu”.

Pe de altă parte sunt și semne optimiste, deoarece există o religie care a înregistrat o creștere spectaculoasă în Norvegia. Statisticile guvernamentale arată că numărul musulmanilor din țară a crescut cu 90% în ultimii zece ani. În prezent sunt înregistrați 175.500 aderenți la islam, ceea ce la o populație de 5,3 milioane prezintă o oportunitate solidă de creștere pe mai departe, cu atât mai mult cu cât numărul catolicilor a fost deja depășit (161.000 în 2019). Biserica norvegiană de stat este luterană și număra 3,72 milioane membri în 2018, în scădere cu 75.000 față de 2016.

Ceva îmi spune că sunt slabe șanse să vedem un clip publicitar de sezon similar, care să se adreseze în același fel comunității islamice. De exemplu ceva compus pentru sezonul Ramadanului. De exemplu un poștaș norvegian care trece pe lângă peștera de pe muntele Hira, în apropiere de Mecca, și aruncă la intrarea în peșteră, din goana măgărușului, o recomandată de la Allah care conține primele revelații pentru Mahomed. Bineînțeles că nu se cade, cu atât mai mult cu cât, din punct de vedere de marketing, nu are niciun rost să-ți pui în cap un segment de piață înfloritor care, cu voia lui Allah, va fi dominant într-un viitor nu prea îndepărtat.

Mult mai veridic ar fi un spot publicitar produs în cooperare de Posten și Barnevernet, în tradiția realismului frust încetățenit de Ibsen. De această dată poștașul nu-și mai irosește timpul cu preludii, ci vine direct după nouă luni și vă împachetează copilul de acasă într-o frumoasă cutie de carton, pe care o trimite franco la serviciul de stat îndrituit să preia plozii de sub tutela părinților. Simplu, eficient și un model de cooperare interdepartamentală.

Poate anul viitor pe 1 iunie, de ziua copilului.

0
Partajare
  • 62
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Emil Borcean

De Emil Borcean

Sunt geolog prin formație universitară și programator software de profesie. Am trăit numeroși ani în Anglia, Canada și Germania. În 2007 am întemeiat patruped:bun biped:rău, unul dintre primele bloguri conservatoare de limbă română. (Titlul parafraza expresia "two legs bad, four legs good" din romanul Ferma Animalelor de George Orwell.)
În anul 2010 am înființat, împreună cu colegii de la blogul Dreapta.net, publicația conservatoare În Linie Dreaptă.
Mă consider un conservator de rând, adică al omului de rând.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *